De cate ori nu ati auzit expresia: „Gandeste pozitiv!”, spusa de persoane apropiate, prieteni, in momente in care noi suntem coplesiti de griji si ganduri negre si ne este greu sa vedem partea plina a paharului. Si cum sa facem acest lucru cand, in acele situatii, ni se pare fara sens!
In Abecedarul de psihologie pozitiva, celebru psihiatru și psihoterapeut Christophe André, (2014) scrie, pentru verbul a pozitiva, urmatoarele: „Trebuie să pozitivam face parte din acele mici expresii care imi zbralesc parul. Ei bine, nu, cateodata nu trebuie sa pozitivam. În general, cand ni se spune asa ceva, nu avem chef sau nu suntem pregatiti pentru asta” (André, 2014).
Surprinzator, nu trebuie sa gandim pozititv tot timpul si oricum. Daca aceste indemnuri permanente de a gandi pozitiv inseamna sa negam existența problemelor si a suferinței, sa le refuzam sa existe in noi, atunci remediul este mai rau decat raul. Nu este vorba de a ne lasa cuprinsi de disperare si sa o adaugam la framantarile noastre, ci doar sa nu cautam, mecanic si prosteste, sa gandim pozitiv (André, 2013).
„Este nevoie de ceva mai mult decat gandirea pozitiva pentru a detine controlul asupra corpului si vietii noastre” (Lipton, 2008).
Christophe André considera ca: „reglarea starilor noastre sufletesti nu inseamna sa dorim o climatizare mentala sau o buna dispozitie permanenta si, deci, artificiala prin forta lucrurilor, ci, pur si simplu, sa ne ghidam dupa trei verbe-cheie: a clarifica (ceea ce este confuz), a calma (ceea ce este prea agitat), a reorienta (ceea ce a plecat intr-o direcție gresita). Va fi vorba, in mare, de a limita starile noastre sufletesti negative (dar si de a nu ne mai fi frica sa le dam locul ce li se cuvine), de a dezvolta, a savura si a evoca din nou starile noastre sufletesti pozitive (dar fara sa le dorim vesnice: sa ințelegem ca nu pot fi permanente).
Potrivit cercetatorilor si terapeutilor in materie de echilibru emotional, raportul bun este de aproximativ doua treimi de stari sufletesti pozitive la o treime de stari negative. Aceste raport combina energia starilor sufletesti pozitive cu vigilenta celor negative. Am constatat cu toții, in unele momente, utilitatea starilor sufletesti negative: nelinistea care ne deschide ochii, mania care ne impinge sa actionam, tristețea care ne sileste sa reflectam, disperarea care ne reaminteste sensul vietii. Precum si utilitatea starilor sufletesti mixte: culpabilitatea care ne face sa ne reevaluam comportamentele, nostalgia care ne impinge sa apreciem trecutul si sa irosim mai putin momentele placute ce vor veni. Daca aceste stari sufletesti negative sau mixte nu domina peisajul nostru emotional, dar sunt intelese si integrate intr-o majoritate de stari sufletesti pozitive, atunci viața noastra interioara va fi mai fertila decat in cazul dominarii totale a unuia sau a altuia dintre cei doi poli, negativ sau pozitiv” (André, 2013).
Gandirea pozitiva nu are rolul de a impiedica starile noastre sufletesti dureroase sa apara (ne sunt de folos), ci ne ajuta sa scapam de aceste stari cat mai repede si cat mai inteligent tragand invataminte.
Bibliografie:
André C., Si nu uita sa fii fericit. Abecedar de psihologie pozitiva, Editura TREI Bucuresti, 2014
André C., Seninatatea – 25 de povestiri despre echilibrul interior, Editura TREI Bucuresti, 2013
Lipton B.H., Biologia credintei, Editura For You Bucuresti, 2008
